Chişinăul – supus unui audit energetic
Zonele cu cele mai mari pierderi de energie din Chişinău vor fi supuse unui audit energetic. Lucrările vor avea loc în cadrul proiectului de Eficienţă Energetică şi vor avea drept scop inventarierea tuturor instalaţiilor de consum a energiei, zonelor cu cele mai mari pierderi energetice, etc.
În baza acestei inventarieri fiind propuse soluţii de eficientizare şi conservare a energiei. Este vorba de auditul energetic a 12 obiecte (instalaţii, clădiri, echipamente), printre care: sediul Primăriei Municipiului Chişinău, patru blocuri rezidenţiale, diferite din punct de vedere a materialului şi tehnologiei de construcţie a pereţilor, auditul energetic al iluminatului public de pe bulevardul Dacia, audit a două staţii de pompare, patru licee şi o grădiniţă.
Situaţia privind evoluţia activităţilor proiectului a fost adusă la cunoştinţa viceprimarului municipiului Chişinău, Nistor Grozavu, în cadrul şedinţei Grupului de Lucru pentru elaborarea Planului de Acţiuni pentru Energie Durabilă (PAED) al municipiului Chişinău. Viceprimarul a apreciat pozitiv starea lucrurilor privind elaborarea PAED şi a asigurat experţii implicaţi în proiect de susţinerea sa în activităţile desfăşurate.
Aşa cum legislaţia R. Moldova încă nu reglementează modalitatea de realizare a auditului energetic, se va ţine cont de metodologia europeană. Sergiu Aparatu, expert în cadrul proiectului Eficienţă Energetică, a precizat că “s-a insistat pe alegerea unei companii locale, deoarece majoritatea instalaţiilor, echipamentelor, tehnologiilor de construcţie, sunt de producţie sovietică, iar companiile locale cel mai bine se vor descurca în specificul acestora”.
Totodată, în cadrul şedinţei a fost discutată situaţia privind colectarea datelor necesare pentru calcularea consumului de energie şi a emisiilor de dioxid de carbon (CO2) de la întreprinderile municipale.
În acest sens, este necesară colectarea datelor pentru stabilirea inventarului de bază al emisiilor (Baseline Emission Inventory) pînă la sfârşitul lunii septembrie pentru ca ulterior să se înceapă procesul de elaborare a PAED-ului. De asemenea, Ionel Popa, expertul internaţional al proiectului, a precizat că la sectorul rezidenţial nu se vor include clădirile din sectorul administrativ, iar acest lucru nu va afecta forma finală a datelor.
În această ordine de idei au fost stabiliţi indicatorii de performanţă energetică, necesari a fi monitorizaţi pentru a cuantifica atât consumurile de energie cât şi emisiile de CO2.
Totodată, în cadrul şedinţei, experţii din România au oferit exemple din experienţa lor în proiectele de eficienţă energetică desfăşurate în Iaşi şi Vaslui. „Apar dificultăţi de economisire a energiei în sectorul rezidenţial atâta timp cât factura pentru energia termică se achită în funcţie de suprafaţa apartamentului şi nu după consumul real. Astfel este mai dificil să responsabilizezi consumatorii să-şi modernizeze locuinţele pentru a reduce pierderile de energie. În Iaşi, izolarea ţevilor, odată cu modernizarea reţelelor au redus cu 90% pierderile de energie”, a explicat expertul Cătălin Diaconu, Expert tehnic, ALEEM Vaslui.
Un alt aspect menţionat de experţii din România face referire la modul de contorizare a consumatorilor de energie termică. „În România avem deja oraşe în care s-a trecut la sistemul orizontal de contorizare a consumului de energie şi nu vertical aşa cum se întâmplă în prezent în Chişinău. Astfel, consumatorii cu datorii pot fi debranşaţi de la sistem fără a afecta ceilalţi consumatori”, a menţionat Liviu-Eduard Pungaru, consilier în cadrul Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei.
Şedinţa din 29.08.2012 a fost cea de-a patra şedinţă a Grupului de Lucru pentru elaborarea Planului de Acţiuni pentru Energie Durabilă al mun. Chişinău.
Amintim că activităţile au loc în cadrul proiectului „Creşterea Eficienţei Energetice în municipiile Chişinău şi Sevastopol în baza experienţei pozitive existente”, implementat de Primăria municipiului Chişinău, cu sprijinul financiar al Comisiei Europene, prin intermediul programului CIUDAD (Cooperare pentru Dezvoltare Urbană şi Dialog).
Sursa: IDIS Viitorul
